1980//
L’ Union de scritëures dl Südtirol ie unida fundeda ai 30 de nuvëmber dl 1980 dai scritëures Joseph Zoderer, Luis Stefan Stecher, Sepp Mall, Heinrich Zoderer, Konrad Rabensteiner, Oswald Waldner, Hans Schwärzer, Klaus Menapace, Gerhard Mumelter (prim presidënt), Georg Engl y Kurt Lanthaler.
L duvier dla SAV fova chël de sustenì y bujëns dla y di scritëures se festidian de si nteresc „tl ciamp soziel, sindachel, y culturel“. Un di ponc de majera mpurtanza fova chël dla publicazions. Per arjonjer chël fin iel nce unì fundà la zaita "sturzflüge" per ti pité ala y ai scritëures jëuni n forum per pudëi publiché si tesć letereres y per che la SAV ëssa nce n si mesun per dì la sia n cont de ntraunides sozieles y politiches. N argumënt de gran mpurtanza per la SAV ntan si prim ani fova nce l sustëni de artisć. N ulova arjonjer n sustëni de lëures singui de artisć, zënza desviedes tres lies o unions.
1988//
Tl 1988 ova la SAV arjont chësc si fin che jiva sëura la leteratura ora, chël uel dì che la SAV ti ova giaurì la streda n cont dl dërt de sustëni nce a artisć figuratifs, musizisć y n.i.
1990//
La SAV fova tl mëterman na lia de rujeneda tudëscia, ma man man univel tëut su for deplù ëiles y autores de rujeneda dl’oma taliana y ala fin finela monce scritëures ladines y ladins. Nscila ie la SAV ti ani dl 1990 deventeda na lia plurilinguela.
1995//
Tl 1995 ova studëntes dla scola de film Zelig fat videoclips sun leteratura sun ncëria dla SAV. La prima festa dl liejer vën metuda a jì tl teater dla zità vedla a Maran.
1999//
Tl 1999 vën ora de plu antologies: l’antologia LETERATURA LITERATUR LETTERATURA te trëi rujenedes data ora da Rut Bernardi, Elman Locher y Sepp Mall. L’antologia lirica FREI HAUS data ora da Marco Aliprandini y Sepp Mall che fova ala fin dl 2003 unida junteda ala zaita dl’ena FF y che ova a chëla maniera arjont scialdi truepa jënt che ne liej scenó deguna poejies.
2002//
L vën inò metù a jì la festa dl liejer tl teater dla zità vedla a Maran y pona tl
2003//
tl Circolo Masetti a Bulsan, tl
2004//
tl zënter di jëuni UFO a Burnech, tl
2005//
tla vedla sënta de chemun a Bulsan.
La SAV ie cumëmbra dl proiet d’ert „(un)defined“ a Maran.
La SAV fej pea pra l cuncors leterer „Frontiere-Grenzen-Cunfins“ tl Trentin.
2006//
L proiet dla chertes letereres de scritëures dla SAV vën stlut ju cun na letura de grupa a Bulsan.
La festa dl liejer vën inò metuda a jì tl teater dla zità vedla a Maran.
2007//
L placat cun duta la chertes letereres de scritëures dla SAV lessù vën prejentà te na manifestazion leterera. (Cëla archif)
Tl cheder de „Transart“ vëniel metù a jì na matinée cun Sabine Gruber, Margareth Obexer y d’autri tl verzon dl Hotel Laurin a Bulsan.
La festa dl liejer vën metuda a jì tl Hotel Elephant a Persenon.
2008//
N ucajion dl 60ejim cumplì di ani de Anita Pichler (morta tl 1997) vëniel metù a jì a Sulden, ulache la ie suplida, n fin dl’ena cun letures de Joseph Zoderer, Herbert Rosendorfer, Sepp Mall, Sabine Gruber y truep d’autri autores da tlo y da oradecà.
La SAV publichea „Rezensionen zur Südtiroler Literatur“.
La festa dl liejer vën metuda a jì tl café dla Cësa d’Ert, l Kunsthaus, a Maran.
2009//
Letures, descuscions, ancuntedes cun l’autora ungareja Orsolya Kalász y i autores ungaresc Péter Litván y István Geher tl café Plural a Bulsan.
La festa dl liejer vën metuda a jì a Ciudar (Kaltern).
La SAV mët a jì deberieda cun Pro Vita Alpina dl Tirol dl Nord y l Ost-West-Club de Maran na CD dal titul „Tirolerland, wie bist du?“ cun tesć de 20 autores sun la storia dl Tirol, metui n mujiga da Marcello Fera.
Mund-Art, n’ancunteda a Franzensfeste de scritëures che scrij tl dialet.
La festa dl liejer vën metuda a jì tl Museum d’Ert a Burnech.
2011//
La festa dl liejer vën metuda a jì tla Cësa de Cultura a La Ila te Badia.
2011-2012//
N tlap de scritëures jëunes y jëuni ie sun scumenciadiva de Martin Hanni unic tëuc su tla SAV: Arno Dejaco, Martin Hanni, Maria Christina Hilber, Lene Morgenstern, Wolfgang Nöckler, Matthias Vieider, Martin Perkmann.
La festa dl liejer vën metuda a jì tl Ciastel Rafenstein.
2013//
NANG. La „Parola autonoma“ à prejentà la edizion 01 cun na performance leterera tl teater dla Dekadenz a Persenon.
2015//
La Cësa Nang, na cësa de leteratura tempurela ie unida metuda a jì tl cheder dla Biennale 50x50x50 ARTSüdtirol da Maria Christina Hilber y Martin Hanni. Passa 30 autores se à ancuntà te matinées, tres nstalazions auditives o chertes posteles (www.casanang.eu).
Cun l fin de scassé su inò la SAV iel unì cherdà ite na senteda generela tl cunvënt de Neustift. L ie unì rujenà de vijions, fins y pruspetives nueves.
2016//
Tla segonda senteda generela de jené dl 2016 iel unì lità l cunsëi nuef. Cun Maxi Obexer a cë iel unì metù su na grupa de 5 autores: Jörg Zemmler, Maria Christina Hilber, Lene Morgenstern y Stefano Zangrando. Cun l sustëni de duc i prejënc dla senteda generela vëniel da moinla metù tl zënter la forza dl plurilinguism, l sustëni di jëuni y la tëuta de pusizion politica.
Bele ai prims dl ann iel unì mandà ora na lëtra davierta „Contra l stlù dl cunfin sun l Prëner“ cun l sustëni nternaziunel. Sëuraprò se damanda la SAV che l vënie inò metù a jì uni ann letures letereres te scoles y che istituzions cultureles ne mëte nia a jì manifestazions letereres zënza paiamënt ai autores. La scumenciadiva „Freiheit für Asli Erdoğan“ dl PEN Club ie unida sustenida cun sotscrizions.
Per l prim iede iel unì metù a jì dla bibliotech pruvinziela Tessmann l „Mesdì“ - 3 danmesdis de letures letereres. L palch de letura „Mundwerk“ ie jit sun turné y i „Juesc de rujeneda“ ie inò unic metui a jì a Maran. La festa dl liejer ie unida metuda a jì tl cheder dla „SSS (Summer School Südtirol 2016)“ a Feldthurns y cun „Weiterbrennen“ iel a pië via dala SSS nasciù n forum de descuscion tl teater dla zità de Burnech.
2017//
Al scumenciamënt dl ann nes à arjont na nutizia da desplajëi: Peter Oberdörfer, 14 ani presidënt dla SAV, ie mort. L nes resterà tl lecort coche persona spontana, liegra y da ulëi bon. (Cëla articuli sun si mort)
La SAV devënta la SAAV - Südtiroler Autorinnen- und Autorenvereinigung - Union de scritëures dl Südtirol, y la se njinia ca a na prejentazion visuela defin nueva.
L Plurilinguism - La Plurilingualità - die Mehrsprachigkeit vën metuda tl zënter dla tematiches y l vën n chël cont giaurì la descuscions tres proiec y lëures publics.
Per la pert politica dl cunsëi vëniel tëut ite Rut Bernardi, Anna Gschnitzer y Serena Osti. Christoph Tauber vën numinà coche aministradëur nuef. N dut vëniel tëut su 8 cumëmbri nueves.
Per l prim iede ti vëniel nce pità a scoles ladines letures letereres.
Tl Museion vëniel metù a jì l simposium „WWW World Wide Wars“ n culaburazion cun l majer „blog“ leterer dla Talia “Nazione Indiana”. La „Summer School Südtirol“ che vën sustenida dala SAV vën metuda a jì per l 3. iede a Feldthurns. La Cësa Nang, la cësa de leteratura tempurela sotrissea la traduzions da un n jënder tl auter y stluj ju la descuscion cun n simposium „Unruhige Formen“ y na festa cun autores, tradutëures y artisć dla Biennale 50x50x50 a Franzensfeste.
I „Juesc de rujeneda“ vën inò metui a jì d’utober y i „Poetry Slammer“ ie inò da audì te de plu luesc dl Südtirol.
Traduzion tl ladin: Rut Bernardi